Într-o perioadă în care sistemul medical este adesea privit prin prisma problemelor, a lipsurilor și a nemulțumirilor, există și povești care merită spuse. Povești despre medici, asistente, rezidenți și echipe întregi care, în momente-limită, fac diferența dintre teamă și speranță, dintre suferință și șansa de a merge mai departe. O astfel de poveste este cea a unei paciente de 55 de ani, internată recent la Spitalul Județean de Urgență Ploiești, după un episod cardiac sever.
În ziua în care medicul cardiolog Marian Albu vorbea, într-un interviu publicat de presa locală, despre epuizarea medicilor și despre presiunea uriașă din spitale, pacienta era una dintre persoanele pentru care echipa medicală lupta în mod direct. După externare, femeia a dorit să transmită public un mesaj de recunoștință pentru medicul care a intervenit într-un moment critic, dar și pentru întreaga echipă de la Terapie Intensivă Cardiologie, care a avut grijă de ea pe toată durata internării.
Redăm mai jos mesajul transmis de pacientă, prin intermediul redacției:
„Domnul doctor Marian Albu este omul căruia îi datorez viața. Eu sunt una dintre pacientele resuscitate în ziua acestui interviu. Într-o zi care pentru mine și pentru familia mea a însemnat teamă, durere și neputință, domnul doctor Marian Albu a fost acolo, cu profesionalism, calm și hotărâre. A luptat pentru viața mea atunci când fiecare secundă conta.
Nu cred că pot pune în cuvinte tot ce simt. Când treci printr-un asemenea moment, înțelegi altfel cât de prețioasă este viața și cât de important este să ai lângă tine oameni care își fac meseria cu suflet, cu responsabilitate și cu o putere greu de imaginat.
Vă mulțumesc din inimă, domnule doctor Marian Albu, pentru că nu ați renunțat, pentru că ați luptat pentru mine și pentru că datorită dumneavoastră sunt astăzi aici, lângă familia mea. Vă mulțumesc pentru fiecare gest, pentru fiecare decizie și pentru tot efortul depus într-un moment critic.
Vreau să le mulțumesc, din suflet, și tuturor celor din echipa de Terapie Intensivă Cardiologie: medicilor, medicilor rezidenți, asistentelor și întregului personal care a avut grijă de mine clipă de clipă, pe toată perioada internării. În acele zile grele, fiecare vorbă bună, fiecare gest de grijă și fiecare intervenție au contat enorm. M-am simțit supravegheată, îngrijită și sprijinită într-un moment în care aveam mare nevoie de oameni atenți și dedicați lângă mine.
Și vreau să mai spun ceva care pentru mine a contat foarte mult: chiar și după externare, la o zi după ce am plecat din spital, atunci când poate că nu mai era strict «în fișa postului», domnul doctor nu a rămas indiferent. M-a pus în legătură cu un medic din București pentru efectuarea unui RMN cardiac, o investigație importantă pentru mine, care nu se poate face în Ploiești. Pentru un pacient care tocmai a trecut printr-un episod atât de greu, un asemenea gest înseamnă foarte mult. Înseamnă grijă, implicare și omenie.
Recunoștința mea și a familiei mele este greu de descris. Vă doresc tuturor multă sănătate, putere, răbdare și liniște sufletească. Dumnezeu să vă ocrotească și să vă răsplătească pentru binele pe care îl faceți oamenilor!”
Cazul este, dincolo de emoția firească, o reamintire a faptului că în spitale există oameni care lucrează sub presiune uriașă, dar care rămân aproape de pacienți nu doar prin actul medical, ci și prin grijă, responsabilitate și omenie.
Pentru familia pacientei, intervenția medicului Marian Albu și grija echipei de la Terapie Intensivă Cardiologie au însemnat mai mult decât un act profesional. Au însemnat șansa ca un om drag să se întoarcă acasă.
