Într-un punct de vedere publicat de Mihai Apostolache, președintele România în Acțiune, acesta prezintă situația finanțării partidelor din bani de la stat. Potrivit acestuia, doar 3% dintre partidele politice primesc ajutor din fonduri publice, iar cele mai multe se autofinanțează.
„Inițierea de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a noului proiect al Legii partidelor politice a readus în atenția opiniei publice o temă intens dezbătută: numărul formațiunilor politice înregistrate în România.
În discursul public reapare adesea teza conform căreia democrația românească ar fi sufocată de o mulțime de formațiuni politice care parazitează resursele publice.
Datele oficiale din Registrul Partidelor Politice, gestionat de Tribunalul București, alături de evidențele financiare ale AEP, demolează însă complet acest mit.
Până în anul 2015, înființarea unei formațiuni politice se lovea de cerința legală de a strânge minimum 25.000 de membri fondatori proveniți din cel puțin 18 județe. Modificarea Legii partidelor politice (prin Legea nr. 114/2015, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 75/2015) a dinamizat scena politică, permițând fondarea unui partid cu doar 3 membri”, scrie Apostolache.
Potrivit acestuia, din totalul de 411 poziții din Registrul Partidelor Politice, doar 298 reprezintă partide politice existente în prezent, restul fiind formațiuni dizolvate sau radiate de-a lungul timpului.
97% dintre partidele politice se autosusțin, doar 3% primesc bani de la stat
„Pluralismul politic este o valoare supremă și o condiție esențială a democrației constituționale, iar funcționarea marii majorități a partidelor din România nu generează niciun cost pentru contribuabili. Peste 97% dintre partide se autosusțin: Din cele 298 de partide existente, 290 se finanțează exclusiv din contribuțiile membrilor, cotizații și donații private. Sute de partide locale și formațiuni mici nu primesc niciun leu de la bugetul de stat.
Doar 3% beneficiază de subvenții publice: numai 8 partide primesc bani de la bugetul de stat prin alocările lunare virate de AEP.
Adevărata presiune financiară este generată exclusiv de cuantumul ridicat al subvențiilor alocate prin lege partidelor parlamentare și unora neparlamentare. Nota de plată lunară depășește 15,58 milioane de lei (peste 3,13 milioane de euro)”, dezvăluie Mihai Apostolache, prezentând și cum este distribuită această dumă:
- Partidul Social Democrat (PSD): peste 5,17 milioane lei/lună (~1,04 milioane euro);
- Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): peste 3,05 milioane lei/lună (~615.000 euro);
- Partidul Național Liberal (PNL): peste 2,81 milioane lei/lună (~566.000 euro);
- Uniunea Salvați România (USR): aproape 2 milioane lei/lună (~402.000 euro);
- Partidul S.O.S. România: peste 1,32 milioane lei/lună (~267.000 euro);
- Partidul Oamenilor Tineri (POT): peste 1,07 milioane lei/lună (~215.000 euro);
- Partidul Mișcarea Populară (PMP): peste 73.000 lei/lună (~14.700 euro);
- Forța Dreptei (FD): aproape 69.500 lei/lună (~14.000 euro).
Acesta remarcă și că, imediat după reforma din 2015, s-a observat o tendință de înființare a partidelor locale, care au permis cetățenilor să se organizeze la nivel de comună, oraș sau județ pentru a-și rezolva problemele comunității, fără să depindă de directivele de la București.
Ce partide noi au apărut în Prahova
„În ultima perioadă, dinamica s-a mutat către o orientare pronunțată privind înființarea de noi partide cu doctrină suveranistă. Cu toate că atenția națională s-a mutat spre discursul suveranist, inițiativa locală rămâne extrem de vie. Un exemplu relevant este județul Prahova, unde numai în anul 2026 au fost înregistrate 3 formațiuni politice noi:
Partidul Uniți pentru Urlați (poziția 401 în Registru);
Alianța Sinăienilor (poziția 402 în Registru);
Mișcarea Noi, Prahovenii – MNP (poziția 407 în Registru).
Mișcarea Noi, Prahovenii (MNP) este vizibil trasă la indigo după Mișcarea Noi, Ploieștenii — partidul local care l-a susținut pe primarul Mihai Polițeanu la alegerile locale din anul 2024”, a comentat acesta.
