Primarul municipiului Ploieşti, Adrian Dobre, a declarat, în contextul unei evidente crize a gunoaielor, că administraţia locală a trimis o sesizare la Poliţie privind posibile nereguli în activitatea Regiei Autonome de Servicii Publice, structura care, printre altele, trebuie să monitorizeze salubritatea oraşului. Edilul susţine că sunt mari suspiciuni cu privire la serviciile prestate de Rosal şi acceptate la plată de RASP, arătând că sunt străzi incluse de luni întregi în programul de canalizare dar care figurează ca fiind măturate frecvent sau că RASP a semnat pentru cantităţi „umflate” în acte când a fost vorba despre ridicarea de pe domeniul public a unor deşeuri.
Declaraţiile au fost făcute vineri, într-o conferinţă de presă organizată de Adrian Dobre la sediul Primăriei Ploieşti pe tema salubrităţii din oraş. Edilul a reclamat probleme atât în contractul pentru ridicarea gunoaielor, semnat prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriat pentru Managementul Deşeurilor” Prahova, cât şi în cel pentru curăţenia căilor publice, semnat direct de municipalitate. Referitor la ridicarea deşeurilor de pe domeniul public, primarul a amintit că în această vară a demarat o campanie susţinută de strângere a gunoaielor abandonate şi a constatat că, după tot efortul, media deşeurilor ridicate a fost undeva la 30 de tone pe zi, cu maxime până la 50. În acest context, edilul reclamă că RASP a acceptat la plată, până de curând, cantităţi de până la 100 sau 150 de tone pe zi şi spune că, foarte probabil, acestea au fost „umflate” din pix, ajungându-se, implicit, la o posibilă prejudiciere a bugetului local. În acest context, el spune că „Primăria Ploieşti a transmis o sesizare către Poliţie, cu privire la cantităţile acceptate la plată de RASP”.
„Şi Curtea de Conturi, la controlul recent, a constatat abateri la nivelul RASP. Sunt, de exemplu, străzi incluse în programul de canalizare, dar care apar în continuare în documentele Regiei ca fiind măturate frecvent. Uitaţi-vă pe Sudorului, Soveja, Alexandru cel Bun, Petru Muşat sau Vaslui, sunt străzi unde locatarii reclamă că nu pot intra şi inspectorii RASP confirmă că au fost măturate manual de Rosal”, a adăugat primarul municipiului Ploieşti.
Anunţul vine într-un context mai amplu, în care Ploieştiul e sufocat de gunoaie, iar operatorul de salubritate şi autorităţile locale se acuză reciproc.
Jocuri murdare
În aceeaşi conferinţă, edilul a declarat că va veni în faţa Consiliului Local cu o propunere de desfiinţare a RASP şi de crearea a unui serviciu intern al Primăriei care să-i preia atribuţiile de supervizare a serviciilor publice, reclamând că Regia s-a dovedit „ineficientă”. De altfel, la începutul săptămânii trecute, Adrian Dobre le ceruse demisiile directorului şi directorului tehnic de la RASP, solicitare făcută într-o şedinţă de lucru, ţinută în sediul Primăriei, filmată de consiliera personală a edilului şi ulterior publicată pe pagina de Facebook a acestuia. Reacţia nu a întârziat să apară. Într-o conferinţă organizată joi, directorul Regiei, Raul Petrescu, a anunţat că, în urma incidentului. nu va mai lua partea la nicio şedinţă convocată de Dobre. La aceeaşi conferinţă au mai participat directorul tehnic de la RASP, Vasile Ionescu, viceprimarii Ploieştiului, Cristian Ganea şi George Pană, şi consilierii locali din comisia de utilităţi publice.
După ce au luat apărarea Regiei şi l-au criticat pe primar pentru transformarea unei şedinţe de lucru a instituţiei publice în material de propagandă pe reţelele de socializare, aceştia au discutat şi despre soluţiile pe care le văd pentru a depăşi blocajul în privinţa ridicării deşeurilor. O soluţie anunţată ţine de simplificarea procedurilor pentru identificarea, amendarea şi taxarea persoanelor fizice sau juridice fără contract de salubritate. Deşi taxa este instituită, iar din 2017 există şi un regulament de aplicare, oficialităţile recunosc că procedurile sunt extrem de greoaie. Noua variantă ar aduce o simplificare a lor, la pachet cu o coroborare a bazelor de date de la Rosal, Evidenţa Populaţiei şi Serviciul de Finanţe Locale, astfel încât cei care produc deşeuri dar nu plătesc pentru ridicarea lor să fie identificaţi. Mai departe, ei vor primi o amendă de la Poliţia Locală şi, dacă nici atunci nu încheie contract de salubritate, vor fi siliţi să achite o taxă către bugetul local. Banii strânşi din această taxă ajung, în final, la firma care ridică deşeurile şi care, fiind mai bine plătită, ar trebui, în teorie, să presteze şi un serviciu de calitate mai bună. „Sunt aproape 50.000 de cetăţeni care nu au contract. Sunt luate gunoaiele şi de la ei. Practic, gunoiul acela de la colţuri de străzi este de la cei fără contract, iar cei care plătesc tariful lunar le plătesc şi lor. În plus, anul trecut, s-au plătit pentru curăţenia în puncte negre între 6 şi 7 milioane, bani din bugetul local. Am găsit o formulă, pe care am început să o punem în practică, de a bate la porţile oamenilor care nu au contract şi a le aplica o taxă. Până acum, cu vorba bună se pare că nu s-a putut”, a declarat viceprimarul Cristian Ganea. „Lucrurile, uşor-uşor, vor intra în normalitate. Primii paşi s-au făcut prin constituirea acelei comisii, care a luat taurul de coarne, pentru că domnul primar până acum nu s-a dovedit eficient”, a declarat şi viceprimarul George Pană.
60 de platforme noi
Cu gunoaiele cât casa şi izul alimentat de căldură răspândindu-se uşor-uşor prin tot oraşul, autorităţile ploieştene anunţă un proiect pentru construirea de noi platforme de deşeuri. RASP propune o suplimentare cu aproximativ 25% faţă de numericul actual, ceea ce ar trebui să ducă, în teorie cel puţin, la o reducere sau măcar „redistribuire” a munţilor de gunoaie care împânzesc în prezent municipiul.
Criticaţi că nu s-au implicat în problema salubrităţii, reprezentanţii Regiei Autonome de Servicii Publice Ploieşti răspund cu un proiect pentru crearea a 60 de platforme menajere noi, cu dotări inclusiv pentru colectarea selectivă. Directorul Raul Petrescu a anunţat, în conferinţa ţinută joi, că tema de proiectare a fost realizată şi transmisă Primăriei, care urmează să demareze procedurile pentru realizarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic, obţinerea autorizaţiei de construire şi executarea propriu-zisă a lucrărilor Nota conceptuală a fost trimisă de RASP la începutul acestei luni, iar restul documentaţiei zilele trecute. „Am identificat spaţii pentru crearea a 60 de noi platforme de deşeuri, în contextul în care cantităţile de gunoaie produse cresc de la un an la altul, însă numărul de platforme din Ploieşti a rămas la nivelul din 1990. Dorim, prin acest proiect, să ajungem la o distribuţie mai bună a platformelor, ţinând cont că în prezent sunt situaţii când la o singură platformă sunt arondate câteva mii de persoane şi, automat, aceasta se umple foarte rapid”, a declarat Raul Petrescu.
Rosal reclamă „manipulări”
Şi conducerea operatorului de salubritate a făcut săptămâna trecută declaraţii publice, transmiţând un comunicat de presă în care reclamă „manipulări”. „Ploieştenii trebuie să cunoască adevărul şi, pentru că domnul Dobre îl ocoleşte, venim în întâmpinarea opiniei publice cu o serie de date care depăşesc discursurile electorale şi prezintă realitatea, aşa cum este ea astăzi. Municipiul Ploieşti beneficiază de două contracte de prestări servicii de salubrizare. Unul dintre contracte, cel care vizează curăţarea căilor publice, a fost încheiat în primăvara anului 2018, Primăria estimând, prin caietul de sarcini, o sumă prin care să se asigure un minim de acoperire a serviciului în cuantum de 19 milioane de lei fără TVA. În realitatea, Primăria a alocat sub acest minim, respectiv un buget de 13 milioane aferent anului 2019. La acest moment, bugetul lunar pentru salubritate este de aproximativ 750 de mii de lei. Ploieştenii trebuie să ştie că această sumă este aferentă, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, anului 2006. Potrivit ultimelor date statistice oficiale, numărul de locuitori din municipiul Ploieşti este de 227.951 de persoane. Rosal are, în momentul de faţă, contracte încheiate cu un număr de 152.321 de persoane. Cu toate acestea, Rosal ridica gunoiul tuturor ploieştenilor, înregistrând, de la începutul semnării contractului cu Primăria Ploieşti până acum pierderi în valoare de 16.048.070,41 lei, la care se adăugă taxa AFM în valoare de 3 milioane de lei care, conform legii, ar trebui recuperată de la Primăria municipiului Ploieşti", scriu reprezentanţii companiei în comunicat.
„Cu alte cuvinte, Rosal nu doreşte mărirea preţurilor - ploieştenii care plătesc abonamentul la gunoi şi au contracte nu merită să plătească şi pentru cei care nu au contracte. Aici ar fi trebuit să intervină Primăria, cu aparatul său de specialitate, şi să asigure suport pentru operator în rezolvarea acestei situaţii. Începând cu anul 2017, compania Rosal a notificat în nenumărate rânduri Primăria Ploieşti în legătură cu această discrepanţă, compania noastră punând la dispoziţia Primăriei baza noastră de date cu persoanele care au contract de salubritate - purtând zeci de discuţii inclusiv cu domnul primar Adrian Dobre, prin care îl informăm asupra pierderilor constante suferite de compania noastră şi cerându-i, totodată, să respecte legea şi să ne pună la dispoziţie baza de date cu persoanele care nu deţin contract pentru a le putea notifica. Replica domnului primar a fost şocantă - domnia sa ne-a sfătuit să întrebăm vecinii persoanelor neplătitoare, ca şi cum în subordinea domniei sale nu există un întreg aparat de specialitate care să pună la dispoziţia noastră aceste date. Primarul, când solicita amendarea Rosal, ştia că Ploieştiul este deficitar la capitolul platforme colectare deşeuri menajere. Exemplele sunt nenumărate. În timp ce Ploieştiul deţine un număr de 250 de platforme gospodăreşti de colectare a deşeurilor municipale - la fel ca în 1990 - municipiul Cluj Napoca şi-a dezvoltat o reţea de 956 de platforme, urmând ca în acest an să mărească numărul punctelor de colectare. În timp ce primarul solicita amendarea companiei noastre, fiind conştient de situaţia nerezolvată de domnia sa în legătură cu abonaţii şi de pierderea contabilă suferită de compania noastră, municipalitatea condusă de Adrian Dobre nu a investit nici măcar într-o platformă nouă destinată coletării deşeurilor”, a mai transmis conducerea Rosal Ploieşti.
Adrian Dobre a mai declarat că ia în calcul ieşirea Ploieştiului din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriat pentru Managementul Deşeurilor” Prahova, structura care coordonează activităţile de ridicare, transport şi depozitare a deşeurilor menajere sau selective. În prezent, conform licitaţiilor ţinute de ADI, municipiul e inclus într-o zonă alături de alte 35 de localităţi. „În condiţiile în care această reziliere de contract propusă nu va trece de votul celor 36 de primării, voi solicita Consiliului Local şi voi propune către ADI ca Ploieştiul să fie o regiune de sine stătătoare, pentru că nu este posibil ca un număr foarte mare de cetăţeni, aproape două treimi din populaţia din această regiune, să sufere în condiţiile în care sunt mai multe localităţi mai mici care nu vor această reziliere. În situaţia în care nu se va decide acest lucru, voi solicita ieşirea din ADI la acel moment. Ieşirea, teoretic, va costa exact investiţiile făcute în favoarea municipiului Ploieşti, una dintre cele mai mari «felii» care ne revine e suma alocată pentru ecologizarea rampei, aproape 7 milioane de euro. În altă ordine de idei, ieşirea nu se face de dragul de a ieşi, ci din nişte motive obiective. Atât timp cât municipalitatea suferă din cauza unui operator economic care nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale, iar ADI-ul nu este capabil să gestioneze acest lucru, nu cred că este de vină municipalitatea şi, din punctul meu de vedere, nu cred că se poate impune municipalităţii vreo penalitate şi ne vom lupta pentru acest lucru dacă se va ajunge aici”, a declarat primarul Ploieştiului.