Patru decenii de la cel mai grav accident nuclear din istoria omenirii: o explozie puternică a distrus, pe 26 aprilie 1986, clădirea reactorului 4 de la Cernobîl.
Accidentul nuclear de la Cernobîl a fost un accident major în centrala nucleară, pe data de 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea, care s-a compus dintr-o explozie a centralei, urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare.
Cantități uriașe de radiații au ajuns în atmosferă, afectând Ucraina, Belarus, Rusia și mai multe țări europene. Zeci de oameni au murit imediat după accident. Alte mii s-au stins ulterior, din cauza iradierii. Și o zonă uriașă din jurul centralei a fost evacuată permanent, din cauza contaminării radioactive.
Centrala electrică se afla la 51°23′23″N 30°5′58″E, în apropiere de orașul Prîpeat, Ucraina. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitații radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei și părțile estice ale Americii de Nord.
Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane. Circa 60 % din precipitațiile radioactive cad în Belarus, conform datelor post-sovietice oficiale.
Accidentul a pus în discuție grija pentru siguranța industriei sovietice de energie nucleară, încetinind extinderea ei pentru mulți ani și impunând guvernului sovietic să devină mai puțin secretos. Statele independente de astăzi – Rusia, Ucraina și Belarus - au fost supuse decontaminării continue și substanțiale.
E dificil de estimat un număr precis al victimelor produse de evenimentele de la Cernobîl, deoarece secretizarea din timpul sovietic a îngreunat numărarea victimelor. Listele erau incomplete și ulterior autoritățile sovietice au interzis doctorilor citarea „radiație” din certificatele de deces. O eventuală tentativă de decelare a contribuției radiației emise din cauza accidentului la mortalitatea prin cancer în populația fostei Uniuni Sovietice e complicată de faptul că nu se cunoaște cu precizie nici măcar incidența naturală a multor tipuri de cancer, arhivistica medicală în U.R.S.S. fiind, în mod vădit, extrem de primitivă, atât înainte cât și după accident.
600.000 de pompieri, militari, tehnicieni, medici și lucrători civili - cunoscuți sub numele de „lichidatori” - au intervenit pentru a stinge incendiul și pentru a curăța zona contaminată.
O suprafață de peste 4.700 de kilometri pătrați din jurul centralei - unde se afla o localitate cu o populație de 50.000 de oameni - a fost abandonată, din cauza contaminării radioactive.
Regiunile din jurul centralei rămân prea periculoase pentru oameni. Locul a fost revendicat de animale sălbatice precum lupi și urși. A fost introdusă și o rasă de cai sălbatici, originară din Mongolia.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică a stabilit că principalele cauze ale exploziei de la Cernobîl au fost deficiențele grave în proiectarea reactorului, ale sistemului de oprire și încălcarea procedurilor, agravate de lipsa unei „culturi a siguranței”. Treizeci de angajați ai centralei au murit în deflagrație sau din cauza sindromului acut de iradiere.
Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători și 9 copii cu cancer tiroidian) și a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian între copiii diagnosticați în 2002.
Deși în zona de excludere Cernobîl anumite perimetre restrânse vor rămâne închise, majoritatea teritoriilor afectate sunt acum deschise pentru stabilizare și activitate economică.
Organizația de mediu Greenpeace afirmă că bilanțul final ar putea ajunge la 90.000 de decese. Aceeași organizație a emis, recent, o alertă legată de riscurile atacurilor rusești cu drone, asupra noii structurii de protecție a reactorului 4.
Sursă Wikipedia, stirileprotv.ro
Sursă foto g4media.ro, Adevărul, Historia